Statutul comunei Cenad
Comuna Cenad este situată în partea de nord-vest a judeţului Timiş, învecinându-se la nord prin graniţa naturală (râul Mureş) cu Ungaria, la vest cu comunele Beba Veche şi Dudeştii Vechi, la sud-est cu oraşul Sânnicolau Mare.
Teritoriul cuprinde localitatea de reşedinţă, fără niciun sat aparţinător. Comuna este situată în partea de nord a teritoriului.
Suprafaţa comunei este de 8491 ha, din care 7085 ha teren agricol şi 941 ha teren neagricol.
Suprafaţa intravilanului este de 465 ha în perimetrul construibil.
Comuna este atestată documentar încă din epoca bronzului, cum reiese din datele mai multor culturi: Starčevo-Criş, Vinča, Tisa şi altele.
Între anii 1000-1030 este reşedinţa voievodului român Ahtum.
În anul 1028 denumirea se schimbă din Morisena în Cenad.
În anul 1701 este dărâmată cetatea Cenadului şi pe fundaţia cetăţii locuitorii construiesc comuna Cenad.
În anul 1781 se face divizarea Cenadului în două comune şi anume: Cenadul Sârbesc şi Cenadul German.
În anul 1858 comunele se reunesc, Cenadul fiind socotit orăşel de câmpie.
În anul 1859 revine din nou la denumirea de comună avută anterior.
În anul 1911 îşi schimbă denumirea din Cenadul Sârbesc în Cenadul Mare şi din Cenadul German în Cenadul Vechi.
Populaţia comunei este de 4272 de locuitori, din care 2082 de bărbaţi şi 2190 de femei.
Pe naţionalităţi:
- 2818 români
- 680 maghiari
- 371 ţigani
- 318 sârbi
- 47 germani
- 19 ucrainieni
- 11 bulgari
- 3 croaţi
- 2 cehi
- 2 sloveni
- 1 şvab
După religie:
- ortodoxă (români+sârbi) - 3010
- romano-catolică - 968
- greco-catolică - 130
- penticostală - 98
- reformată - 23
- baptistă - 21
- adventistă - 11
- altele - 16
Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comună sunt: Consiliul Local, ca autoritate deliberativă, şi primarul, ca autoritate executivă.
Primarul, viceprimarul, secretarul comunei, împreună cu aparatul propriu de specialitate, constituie o structură funcţională, cu activitate permanentă, denumită Primăria comunei, care aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale.
Căile de comunicaţie:
- linie C.F.R. care face legătura cu Timişoara
- DN 6 care face legătura cu ţările europene prin vama Cenad
În comună funcţionează:
- punctul de trecere a frontierei Cenad-Kiszombor
- şcoala generală cu clasele I-VIII, subordonată I.Ş.J. Timiş
- 1 grădiniţă
- 2 biblioteci (1 şcolară şi 1 comunală)
- 1 dispensar uman cu: 2 medici de familie, 1 medic stomatolog şi 3 cadre medii
- 4 biserici (1 ortodoxă română, 1 ortodoxă sârbă, 1 romano-catolică şi 1 greco-catolică)
- 1 mănăstire ortodoxă română de maici
- 1 ziar local, „Cenăzeanul“, sponsorizat de Primărie şi consilieri
- televiziune prin cablu
Activitatea de bază a comunei este agricultura
Servicii publice în comună:
- reţea electrică
- reţea de alimentare cu apă, 36 km, cu 4 hidrofoare şi 1 hidrosferă
- 1 dispensar veterinar cu 1 medic
- 1 farmacie particulară
- oficiu poştal, telefon, gară C.F.R.
- 2 mori
- 2 brutării
- 1 atelier coafură
- 1 piaţă agroalimentară
- 1 cofetărie
- cooperativă de consum
- 1 carieră de nisip a Primăriei
- 1 pădure administrată de Ocolul Silvic Timişoara, care este şi rezervaţie naturală
- 4 ateliere de tâmplărie (persoane fizice), 1 atelier mecanic, 1 lăcătuşerie, 3 ateliere de reparaţii auto
- 18 magazine mixte
- punct de desfacere lemn şi cherestea
- birouri vânzare asigurări
- birou de avocatură
- 1 birou de schimb valutar
Patrimoniul public este format din:
- 3 clădiri ale şcolii generale
- fosta şcoală maghiară, unde este cantina Primăriei
- atelierul mecanic al Primăriei
- 2 clădiri staţiuni de montă
- clădirea postului de poliţie
- străzi comunale în lungime de 36 km, suprafaţă totală de 720 000 mp, din care 12,4 km pietruit, cu suprafaţa de 43 327 mp
- trotuare 162 000 mp, din care beton 67 490 mp, cărămidă 23 610 mp
- 86 poduri
- 178 podeţe
- reţeaua de alimentare cu apă 36 km (hidrosferă de 60 000 litri şi 4 hidrofoare)
- cişmele publice - 31
- fântâni arteziene: 13 active şi 26 inactive
- 1 teren de sport 10 010 mp
- piaţă 500 mp
- monumente istorice:
- 1 tip cruce la biserica ortodoxă română
- 1 tip cruce în centrul comunei
- 1 tip statuie la biserica ortodoxă sârbă
- 1 tip bust la Mureş
- 1 groapă comună la biserica ortodoxă sârbă
- Sf. Gerhard în faţa bisericii romano-catolice
- 1 obelisc Bucova în faţa bisericii romano-catolice
- teren neproductiv bălţi: vir, groapă, bicărie, comisar, grăniceri, Cristat, cimitir ortodox, cimitir catolic 1, cimitir catolic 2, Herbei
Patrimoniul privat este compus din casele cu nr.: 652 - Primăria; 668 - Grădiniţa; 1396 - pompe funebre; 646 - dispensar uman.
Partidele politice care îşi desfăşoară activitatea în comună; P.S.D., P.D., U.D.M.R., P.P.C.D., P.N.L., P.R.M., F.D.R., P.R.S.D.R., U.S.R.
Conform prevederilor Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, secţiunea IV - Reţeaua de localităţi, comuna Cenad este de RANGUL IV.
Sediul Primăriei şi al Consiliului Local: nr. 652
Data constituirii Consiliului Local: 22 iunie 2004
Strctura politică a membrilor Consiliului Local la data de 22 iunie 2004:
- P.S.D. - 2
- P.D. - 6
- P.N.L. - 2
- U.D.M.R. - 1
- P.P.C.D. - 1
- P.R.M. - 1
Persoanele născute în comună primesc la împlinirea vârstei de 18 ani titlul şi certificatul de fiu/fiică al/a comunei, în cadrul unei festivităţi care se organizează de către primar.
Persoanele care au o contribuţie deosebită pe plan economic, social şi cultural, edilitar-gospodăresc, benefice pentru comună, pot primi titlul de cetăţean de onoare.
Cetăţenii comunei au dreptul de a participa, prin modalităţile prevăzute de lege, la viaţa politică, economică, socială şi cultural-sportivă a unităţii administrativ-teritoriale.
Problemele de interes deosebit din comună se supun, în condiţiile legii, aprobării cetăţenilor, prin referendum, organizat prin adunări populare.
Convocarea şi organizarea adunărilor populare seface de către primar, la iniţiativa acestuia sau a unei treimi din numărul consilierilor.
Convocarea se face prin aducere la cunoştinţă publică a scopului adunării, a datei şi a locului unde urmează să se ţină.
Adunarea cetăţenească este valabil constituită în prezenţa majorităţii reprezentanţilor familiilor şi adoptă propuneri cu jumătate plus unu din numărul celor prezenţi.
Propunerile se consemnează într-un proces-verbal care se înaintează primarului.
Primarul are obligaţia de a aviza propunerile şi a le înainta Consiliului Local la prima şedinţă pentru a hotărî.
Soluţia adoptată de Consiliul Local se aduce la cunoştinţă publică prin grija secretarului.
Patrimoniul Primăriei este alcătuit din bunuri mobile şi imobile aflate în proprietatea publică şi privată şi se supune anual inventarierii, în termen de 60 de zile de la data depunerii situaţiilor financiare anuale şi constituie anexă la statutul cadru. Orice modificare a inventarului se face prin note explicative anexate.
Bunurile şi criteriile potrivit cărora acestea pot fi date în administrarea unor regii autonome şi instituţii publice sau pot fi închiriate sau concesionate, atribuite în folosinţă gratuită, se vor stabili de către Consiliul Local.
Criteriile care vor sta la baza cumpărării sau vânzării bunurilor proprietate privată vor fi:
a) în interesul şi beneficiul unităţii administrativ teritoriale
b) utilitatea bunului
c) licitaţie publică
d) oferte preţ
Primăria se poate asocia cu persoane fizice române şi străine, cu organizaţii neguvernamentale şi cu alţi parteneri sociali, în următoarele condiţii:
a) în interesul local
b) ofertă de asociere
c) utilitatea asocierii
d) beneficiul asocierii
Consiliul Local va hotărî, în conformitate cu prevederile legale, modalitatea de atribuire şi schimbare a denumirilor unor instituţiipublice de interes local şi a altor obiective locale.
Prezentul statut a fost adoptat de către Consiliul Local şi nu va putea fi modificat decât numai cu aprobarea Consiliului Local.
Teritoriul cuprinde localitatea de reşedinţă, fără niciun sat aparţinător. Comuna este situată în partea de nord a teritoriului.
Suprafaţa comunei este de 8491 ha, din care 7085 ha teren agricol şi 941 ha teren neagricol.
Suprafaţa intravilanului este de 465 ha în perimetrul construibil.
Comuna este atestată documentar încă din epoca bronzului, cum reiese din datele mai multor culturi: Starčevo-Criş, Vinča, Tisa şi altele.
Între anii 1000-1030 este reşedinţa voievodului român Ahtum.
În anul 1028 denumirea se schimbă din Morisena în Cenad.
În anul 1701 este dărâmată cetatea Cenadului şi pe fundaţia cetăţii locuitorii construiesc comuna Cenad.
În anul 1781 se face divizarea Cenadului în două comune şi anume: Cenadul Sârbesc şi Cenadul German.
În anul 1858 comunele se reunesc, Cenadul fiind socotit orăşel de câmpie.
În anul 1859 revine din nou la denumirea de comună avută anterior.
În anul 1911 îşi schimbă denumirea din Cenadul Sârbesc în Cenadul Mare şi din Cenadul German în Cenadul Vechi.
Populaţia comunei este de 4272 de locuitori, din care 2082 de bărbaţi şi 2190 de femei.
Pe naţionalităţi:
- 2818 români
- 680 maghiari
- 371 ţigani
- 318 sârbi
- 47 germani
- 19 ucrainieni
- 11 bulgari
- 3 croaţi
- 2 cehi
- 2 sloveni
- 1 şvab
După religie:
- ortodoxă (români+sârbi) - 3010
- romano-catolică - 968
- greco-catolică - 130
- penticostală - 98
- reformată - 23
- baptistă - 21
- adventistă - 11
- altele - 16
Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comună sunt: Consiliul Local, ca autoritate deliberativă, şi primarul, ca autoritate executivă.
Primarul, viceprimarul, secretarul comunei, împreună cu aparatul propriu de specialitate, constituie o structură funcţională, cu activitate permanentă, denumită Primăria comunei, care aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale.
Căile de comunicaţie:
- linie C.F.R. care face legătura cu Timişoara
- DN 6 care face legătura cu ţările europene prin vama Cenad
În comună funcţionează:
- punctul de trecere a frontierei Cenad-Kiszombor
- şcoala generală cu clasele I-VIII, subordonată I.Ş.J. Timiş
- 1 grădiniţă
- 2 biblioteci (1 şcolară şi 1 comunală)
- 1 dispensar uman cu: 2 medici de familie, 1 medic stomatolog şi 3 cadre medii
- 4 biserici (1 ortodoxă română, 1 ortodoxă sârbă, 1 romano-catolică şi 1 greco-catolică)
- 1 mănăstire ortodoxă română de maici
- 1 ziar local, „Cenăzeanul“, sponsorizat de Primărie şi consilieri
- televiziune prin cablu
Activitatea de bază a comunei este agricultura
Servicii publice în comună:
- reţea electrică
- reţea de alimentare cu apă, 36 km, cu 4 hidrofoare şi 1 hidrosferă
- 1 dispensar veterinar cu 1 medic
- 1 farmacie particulară
- oficiu poştal, telefon, gară C.F.R.
- 2 mori
- 2 brutării
- 1 atelier coafură
- 1 piaţă agroalimentară
- 1 cofetărie
- cooperativă de consum
- 1 carieră de nisip a Primăriei
- 1 pădure administrată de Ocolul Silvic Timişoara, care este şi rezervaţie naturală
- 4 ateliere de tâmplărie (persoane fizice), 1 atelier mecanic, 1 lăcătuşerie, 3 ateliere de reparaţii auto
- 18 magazine mixte
- punct de desfacere lemn şi cherestea
- birouri vânzare asigurări
- birou de avocatură
- 1 birou de schimb valutar
Patrimoniul public este format din:
- 3 clădiri ale şcolii generale
- fosta şcoală maghiară, unde este cantina Primăriei
- atelierul mecanic al Primăriei
- 2 clădiri staţiuni de montă
- clădirea postului de poliţie
- străzi comunale în lungime de 36 km, suprafaţă totală de 720 000 mp, din care 12,4 km pietruit, cu suprafaţa de 43 327 mp
- trotuare 162 000 mp, din care beton 67 490 mp, cărămidă 23 610 mp
- 86 poduri
- 178 podeţe
- reţeaua de alimentare cu apă 36 km (hidrosferă de 60 000 litri şi 4 hidrofoare)
- cişmele publice - 31
- fântâni arteziene: 13 active şi 26 inactive
- 1 teren de sport 10 010 mp
- piaţă 500 mp
- monumente istorice:
- 1 tip cruce la biserica ortodoxă română
- 1 tip cruce în centrul comunei
- 1 tip statuie la biserica ortodoxă sârbă
- 1 tip bust la Mureş
- 1 groapă comună la biserica ortodoxă sârbă
- Sf. Gerhard în faţa bisericii romano-catolice
- 1 obelisc Bucova în faţa bisericii romano-catolice
- teren neproductiv bălţi: vir, groapă, bicărie, comisar, grăniceri, Cristat, cimitir ortodox, cimitir catolic 1, cimitir catolic 2, Herbei
Patrimoniul privat este compus din casele cu nr.: 652 - Primăria; 668 - Grădiniţa; 1396 - pompe funebre; 646 - dispensar uman.
Partidele politice care îşi desfăşoară activitatea în comună; P.S.D., P.D., U.D.M.R., P.P.C.D., P.N.L., P.R.M., F.D.R., P.R.S.D.R., U.S.R.
Conform prevederilor Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, secţiunea IV - Reţeaua de localităţi, comuna Cenad este de RANGUL IV.
Sediul Primăriei şi al Consiliului Local: nr. 652
Data constituirii Consiliului Local: 22 iunie 2004
Strctura politică a membrilor Consiliului Local la data de 22 iunie 2004:
- P.S.D. - 2
- P.D. - 6
- P.N.L. - 2
- U.D.M.R. - 1
- P.P.C.D. - 1
- P.R.M. - 1
Persoanele născute în comună primesc la împlinirea vârstei de 18 ani titlul şi certificatul de fiu/fiică al/a comunei, în cadrul unei festivităţi care se organizează de către primar.
Persoanele care au o contribuţie deosebită pe plan economic, social şi cultural, edilitar-gospodăresc, benefice pentru comună, pot primi titlul de cetăţean de onoare.
Cetăţenii comunei au dreptul de a participa, prin modalităţile prevăzute de lege, la viaţa politică, economică, socială şi cultural-sportivă a unităţii administrativ-teritoriale.
Problemele de interes deosebit din comună se supun, în condiţiile legii, aprobării cetăţenilor, prin referendum, organizat prin adunări populare.
Convocarea şi organizarea adunărilor populare seface de către primar, la iniţiativa acestuia sau a unei treimi din numărul consilierilor.
Convocarea se face prin aducere la cunoştinţă publică a scopului adunării, a datei şi a locului unde urmează să se ţină.
Adunarea cetăţenească este valabil constituită în prezenţa majorităţii reprezentanţilor familiilor şi adoptă propuneri cu jumătate plus unu din numărul celor prezenţi.
Propunerile se consemnează într-un proces-verbal care se înaintează primarului.
Primarul are obligaţia de a aviza propunerile şi a le înainta Consiliului Local la prima şedinţă pentru a hotărî.
Soluţia adoptată de Consiliul Local se aduce la cunoştinţă publică prin grija secretarului.
Patrimoniul Primăriei este alcătuit din bunuri mobile şi imobile aflate în proprietatea publică şi privată şi se supune anual inventarierii, în termen de 60 de zile de la data depunerii situaţiilor financiare anuale şi constituie anexă la statutul cadru. Orice modificare a inventarului se face prin note explicative anexate.
Bunurile şi criteriile potrivit cărora acestea pot fi date în administrarea unor regii autonome şi instituţii publice sau pot fi închiriate sau concesionate, atribuite în folosinţă gratuită, se vor stabili de către Consiliul Local.
Criteriile care vor sta la baza cumpărării sau vânzării bunurilor proprietate privată vor fi:
a) în interesul şi beneficiul unităţii administrativ teritoriale
b) utilitatea bunului
c) licitaţie publică
d) oferte preţ
Primăria se poate asocia cu persoane fizice române şi străine, cu organizaţii neguvernamentale şi cu alţi parteneri sociali, în următoarele condiţii:
a) în interesul local
b) ofertă de asociere
c) utilitatea asocierii
d) beneficiul asocierii
Consiliul Local va hotărî, în conformitate cu prevederile legale, modalitatea de atribuire şi schimbare a denumirilor unor instituţiipublice de interes local şi a altor obiective locale.
Prezentul statut a fost adoptat de către Consiliul Local şi nu va putea fi modificat decât numai cu aprobarea Consiliului Local.
Primar
Crăciun Nicolae
Crăciun Nicolae

Comentarii