www.cenad.ro

Dăinuind mai bine de două milenii, aşezarea a trecut prin istorie asemeni întregului nostru popor.

În timpul ocupării Daciei de către romani, cu certitudine  în perimetrul actual al comunei se afla un castru roman al Legiunii a XIII-a Gemina. Dovadă concretă sunt cărămizile găsite cu ocazia diferitelor săpături arheologice efectuate de-a lungul timpului şi până aproape în prezent. Nu este exclus ca încă să se mai găsească astfel de cărămizi.

Romanii denumesc castrul cu numele MORISENUM atribuindu-i şi rangul de oraş. Este cunoscut mai ales sub numele de URBS MORISENA.

Din exces de patriotism, unii cercetători traduc numele cu sintagma Cetatea Mureşană. Indubitabil că acest nume vine de la râul Mureş (Moris în limba latină),  râu care scaldă la nord pământurile comunei actuale. Oricum, în timpul stăpânirii romane, castrul purta numele de Urbis Morisena.

Acest nume dăinuie până după înfrângerea lui Ahtum de către fostul său subordonat (după unii şi rudenie) Ceanadinus (1028) la Câmpul Negru (lângă actuala localitate Tomnatic).

Dorind să răsplătească „trădarea”(?) vasalului său, Ştefan I schimbă numele aşezării atribuindu-i numele învingătorului. Iată ce relatează Legenda Sfântului Gerard: „şi spuse craiul [Stefan I]: Din acea zi înainte cetatea să nu se mai cheme a Mureşului, ci cetatea lui Chanadin” (Legenda, p.47). Fiind vorba de o „legendă” nu avem siguranţa celor relatate în ea.

Timp de câteva secole, cele două nume coexistă fiind folosite în paralel.

Începând cu secolul al XII-lea, numele comunei este ortografiat după bunul plac sau după regulile gramaticale ale fiecărui timp: Chenad (1199), Sunad sau Sunnad (prin 1200), Chvnad (1217), Chenadium (1219), Chenadu (1220), Chenad (1341), Chanadium (1219), Chanad (1341), Cenadium (1371), Czanadium (1410), Chanadum (1434), Canad (1459), Cinadinum (1550), Cianadinum (1550), Chianadinum (1550), Chianad, Cyanad, Chanadinum, Tschanadt (1551), Chanadynum (1562), Cianadum (1595), Tschonat (1599), Csenad (1621), Cenad (1650), apoi: Suanad, Canadiu, Chamad, Choad, Chomad, Cianad, Cinade, Csanadam, Csomad, Cunad, Schanad, Scenad, Tanadium, Tsanad, Zanad, şi Csanad.

   Fraţii Naco, ajunşi stăpâni ai zonei şi implicit ai Cenadului, divizează comuna în două atribuindu-i numele de Cenadul Sârbesc şi Cenadul German. Cele două comune sunt ridicate la rangul de oraşe de câmpie, ca în acelaşi an să fie contopite, pentru scurtă vreme, într-o singură comună. Până în anul 1919, cele două comune au purtat numele primit anterior, dar tradus în limba maghiară: Cenadul Sârbesc fiind numit Nagycsanad (Cenadul Mare), iar Cenadul German - Őscsanad (Cenadul Vechi) şi astfel au funcţionat ca două comune cu administraţie proprie  până după cel de al doilea Război Mondial. Unirea comunei sub o singură administraţie se realizează abia atunci, numele actual de CENAD fiind cunoscut în întreaga ţară. La fel, localitatea aparţinea pe rând fie judeţului Torontal, fie judeţului Timiş. Într-o vreme aparţinea regiunii Arad. Azi aparţine judeţului Timiş.

Schimbarea numelui comunei, după bunul plac al stăpânilor, ne împinge cu gândul că există o mare similitudine între istoria localităţii şi istoria întregii ţări.

Prof. Gheorghe Doran