www.cenad.ro

Comuna Cenad este situată în partea de nord-vest a judeţului Timiş, învecinându-se la nord, prin graniţa naturală (râul Mureş), cu Ungaria, la vest cu comunele Beba-Veche şi Dudeştii-Vechi, iar la sud-est cu oraşul Sânnicolau Mare.  
Teritoriul cuprinde localitatea de reşedinţă, fără nici un sat aparţinător. Suprafaţa comunei este de 8.491 ha, din care 7.084 ha teren agricol, iar 941 ha teren neagricol (islaz, canale, bălţi  etc.)  
Intravilanul se întinde, cu perimetrul construibil, pe o suprafaţă de 465 ha. De aceea, în comună se spune că până dai ocol satului „mănânci o pită”.  
Localitatea este atestată documentar încă din epoca bron-zului, cum reiese în urma săpăturilor arheologice întreprinse de-a lungul anilor, ca aparţinând culturilor Stanceva-Criş, Vincea, Tisa etc.  
Între anii 1000-1030, este reşedinţa voievodului român Ahtum.  
La început, poartă numele de Morisena (cetatea de pe Mureş), ca după anul 1028 numele să-i fie schimbat în Cenad de către învingătorii lui Ahtum, fiind donat de către regele ungur unui nobil, Cianadinus, pentru contribuţia sa la victorie. Vechea denumire circulă încă mai bine de un secol, în paralel cu noua sa denumire.  
În anul 1701, cetatea Cenadului este dărâmată şi pe fundaţia ei locuitorii construiesc comuna Cenad.  
Divizarea comunei se produce în anul 1781 şi astfel apar Cenadul Sârbesc şi Cenadul German. Dar, începând cu anul 1858, cele două comune se reunesc, revenind la vechea denumire, iar localitatea este considerată ca fiind orăşel de câmpie, ca apoi, în anul 1911, să se împartă din nou în două comune, dar cu alte denumiri : Cenadul Sârbesc este denumit Cenadul Mare, iar Cenadul German este cunoscut cu numele de Cenadul Vechi. După Primul Război Mondial este unit din nou sub simpla denumire de Cenad.  
Populaţia comunei, după cel mai recent recensământ, este de 4.272 locuitori. După sex, sunt 2.082 bărbaţi şi 2.190 femei. După naţionalităţi, pe teritoriul comunei locuiesc şi convieţuiesc în armonie 2.818 români cu 680 maghiari, 371 ţigani, 318 sârbi, 47 germani, 19 ucrainieni, 11 bulgari, 3 croaţi, 2 cehi, 2 sloveni, 1 şvab.  
 Nu mai puţin colorată este, normal, şi paleta credincioşilor. După religie, sunt : ortodocşi (români şi sârbi) 3.010, alături de 968 romano-catolici, 130 greco-catolici, 98 penti-costali, 23 reformaţi, 21 baptişti, 11 adventişti şi 16 de alte confesiuni sau de confesiune nedeclarată.  
Autonomia şi administrarea locală se realizează prin Consiliul comunal (ca autoritate deliberativă) şi de către Primar (ca autoritate executivă). Primarul, vice-primarul, secretarul comunei, împreună cu aparatul propriu de specia-litate, constituie o structură funcţională, cu activitate per-manentă, denumită Primăria comunei, care duce la îndepli-nire hotărârile Consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale.  
La Cenad se poate ajunge folosind şoseaua DN6, care vine din Timişoara şi părăseşte teritoriul ţării prin punctul de trecere a frontierei Cenad - Kiszombor ; la fel, linia de cale ferată Timişoara - Cenad poate fi folosită pentru venirea şi plecarea din comună.  
În comună fiinţează :  
? un punct de trecere a frontierei (Cenad - Kiszombor) ;  
? o şcoală generală cu clasele I-VIII, subordonată I.S.J. Timiş ;  
? o grădiniţă ;  
? 2 biblioteci (una şcolară şi alta comunală) ;  
? un dispensar medical uman, cu 2 medici de familie, un medic stomatolog şi 3 cadre medii, şi un dispensar vete-rinar, cu un medic ;  
? 4 biserici (ortodoxă română, ortodoxă sârbă, romano-catolică şi greco-catolică) ;  
? de 14 ani apare un ziar local, „Cenăzeanul”,  sponso-rizat în prezent de către Consiliul local şi Primărie ;  
? În anul 2003 (1 decembrie), a luat fiinţă Asociaţia Culturală „Concordia”. Alături de ea mai fiinţează alte două asociaţii, cu caracter filantropic : „Gerardinus” şi „Familia Kolping” ;  
? comuna dispune de televiziune prin cablu ;  
? recent, a fost inaugurat Muzeul comunal.  
Activitatea de bază în comună este agricultura, la care se adaugă, în ultimul timp, ca sursă de venituri, munca la întreprinderile industriale din Sânnicolau Mare.  
În domeniul serviciilor publice, se pot enumera : reţeaua de electricitate ; o reţea de alimentare cu apă potabilă în lungime, actualmente, de 31 km (practic, pe fiecare stradă există o conductă, chiar şi în cele mai îndepărtate locuri faţă de centrul comunei), cu o hidrosferă, 5 hidrofoare şi 31 cişmele publice, la care se adaugă fântâni arteziene (13 active şi 26 cu posibilitate de activare) ; 1 farmacie par-ticulară ; serviciu de poştă, telefoane, staţie C.F.R. ; 2 mori; 2 brutării ; un atelier coafură ; o piaţă alimentară (500 mp) ; o cooperativă de consum ; o carieră de extras nisipul din albia râului Mureş ; o pădure declarată monument al naturii, deoarece este cea mai vestică pădure din câmpie, care se află în administrarea Ocolului Silvic Timişoara ; un atelier de tâmplărie (persoană particulară) şi un atelier de lăcătu-şerie (tot persoană particulară) ; 17 magazine mixte.  
 Patrimoniul public, în prezent, este format din 3 clădiri ale Şcolii generale, o clădire în care se găseşte cantina primăriei, o clădire în care funcţionează grădiniţa, o clădire unde este atelierul mecanic al primărie, 2 clădiri ale sta-ţiunii de montă, clădirea fostului C.A.P. (nr. 1580), străzi comunale (36 km şi 720.000 mp, din care 12,4 km pietruite, cu suprafaţa de 43,327 km), trotuare 162.000 mp (din care 63.000 mp din beton), un teren de sport în suprafaţă de 10.010 mp; cimitire sunt două, şi anume cimitirul ortodox, în care sunt înhumaţi decedaţii de rit ortodox român, orto-dox sârb, greco-catolicii, evreii şi cei de culte neoprotes-tante, şi cimitirul romano-catolic, unde sunt înmormântaţi cei decedaţi din cultul romano-catolic. Acestora li se adaugă o serie de monumente istorice : crucea de la biserica ortodoxă română, un monument al eroilor din Cenad în centrul comunei, un monument al ostaşilor sovietici în curtea bisericii sârbe şi, tot acolo, un monument al eroilor sârbi, o cruce a eroului serg. Grigorescu Nicolae, decedat în acel loc, o statuie a Sfântului Gerhard din faţa Bisericii catolice, căruia i se alătură şi un obelisc închinat unei victorii de la Bucova, ca şi un număr mare de troiţe ridicate de către credincioşii riturilor creştine existente în  comună.  
În prezent, în fază de proiect se află construcţia unui nou Cămin cultural, datorită faptului că a fost revendicată şi obţinută clădirea veche a acestui edificiu. Termenul pre-văzut este de doi ani, deoarece clădirea veche mai poate fi folosită în acest interval de timp.  
Viaţa politică a comunei este de natură democratică şi în ea sunt angrenate, deocamdată, 7 partide politice : Parti-dul Social Democrat, Partidul Democrat, Partidul Naţional-Liberal, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, Partidul Popular Creştin Democrat şi Partidul „România Mare”.  
Conform prevederilor Legii nr. 351/2001 privind apro-barea Planului de amenajare a teritoriului naţional – secţiu-nea a IV-a – Reţeaua de localităţi, comuna Cenad este considerată de rangul IV.  
Viaţa culturală a comunei este animată de către o or-chestră sârbă de tamburaşi, „Lale sa Morişa”, cu rezultate remarcabile în ţară şi străinătate, o formaţie de dansuri maghiare, Asociaţia Culturală „Concordia”, sub egida căreia apare ziarul local şi au loc sesiuni de comunicări, lansări de cărţi şi şezători literare care înmănunchează poeţi şi scriitori din localitate şi din alte părţi ale ţării.  
Recent, a fost inaugurat un muzeu de istorie locală, ctito-rit de către Consiliul local şi Primăria comunei, coordonat ştiinţific şi amenajat sub supravegherea Muzeului Banatului din Timişoara.  
Cele de mai sus sunt elaborate în vederea cunoaşterii comunei, dar mai ales atragerii unor turişti, deoarece foarte recent, cu fonduri din Germania, a fost reamenajată o pen-siune, cunoscută sub numele de „Casa germană”, în care confortul este demn de secolul XXI.